Cauze si factori de risc in Cancerul bronho-pulmonar – CBP

Modul în care factorii de mediu interacţionează cu celulele tractului respirator şi modalitatea deapariţie a carcinomului la acest nivel, nu sunt încă perfect cunoscute.

Majoritatea autorilor consideră că în etiologia CBP mecanismul esenţial constă în interacţiunea factorilor de mediu (carcinogenele din fumul de tutun şi posibil din atmosfera poluată) cu factorii de creştere autocrini şi receptorii lor (EGF, CRP), precum şi din activarea oncogenelor dominante.
Aceşti factori sunt contrabalansaţi de acţiunea antioncogenelor (gene recesive supresoare) şi a factorilor inhibitori ai proliferării (TGFb).

Agenţi etiologici

1.Factorii de mediunu fumat Fumatul. Azi se ştie că aproximativ 80% din CBP apar la persoane care sunt sau au fost fumătoare.
Riscul de CBP este de 20 ori mai mare la fumători decât la nefumători. Au fost stabilite corelaţii cu tipul de tutun utilizat, tipul de ţigări (cu sau fără filtru), numărul de ţigări, lungimea ţigării fumate, vârsta de debut a fumatului, intervalul de timp în care pacientul a fumat etc.

Astfel, se estimează că 1 din 7 persoane care fumează peste 2 pachete de ţigări pe zi va face CBP. Au fost incriminaţi o serie de agenţi chimici din fumul de tutun, dar nu se ştie încă cu precizie care este factorul declanşator principal. Unele fracţiuni din fumul de tutun (benzopiren, dibenzantracen) se unesc covalent cu ADN-ul celular, iniţiind carcinogeneza, în timp ce alţi agenţi nu sunt carcinogeni, dar au o activitate de promovare tumorală.

O serie de studii epidemiologice (Doll ÅŸi Hill – 1952, Wynder -1961, Loeb – 1984, Kuller – 1991) au subliniat legătura directă între fumat ÅŸi CBP. Expunerea prelungită la fumul de tutun duce la apariÅ£ia unei succesiuni de aspecte histopatologice: hiperplazia epiteliului bronÅŸic, metaplazia malpighiană, ulterior displaziile celulare, carcinomul in situ ÅŸi carcinomul invaziv. Dacă studiile iniÅ£iale evidenÅ£iau doar corelaÅ£ia fumatului cu carcinomul epidermoid ÅŸi carcinomul nediferenÅ£iat cu celule mici, azi se ÅŸtie că această corelaÅ£ie se aplică ÅŸi în cazul adenocarcinomului.
Studiile actuale efectuate pe un număr impresionant de cazuri evidenţiază beneficiile renunţării la fumat, ce determină o scădere în timp a riscului de CBP (ce se apropie de cel al nefumătorilor după 15 ani de la încetarea fumatului).
2.Expunerea profesională.

In atmosfera locurilor de muncă au fost izolaţi şi analizaţi numeroşi agenţi consideraţi că ar putea cauza CBP. îi menţionăm doar pe cei mai semnificativi:  hidrocarburi policiclice, N-nitrozamine, radiaţiile ionizante, prafuri minerale (azbest, fiberglass, ceramică), metale şi compuşi metalici (crom, nichel, beriliu, cadmiu, arsenic).
Există un sinergism între fumat şi expunerea la noxe industriale.


3.Poluarea atmosferică. Este mai dificil de elucidat rolul acesteia, dar se ÅŸtie că acÅ£ionează sinergie cu ceilalÅ£i factori etiologici. PrezenÅ£a 3,4 – benzpirenului, a oxidului arsenios, a nichelului ÅŸi cromului sub forma a variaÅ£i compuÅŸi, a substanÅ£elor radioactive, ca ÅŸi a hidrocarburilor alifatice, este considerată ca un factor etiologic posibil în apariÅ£ia CBP.
Mecanismul intim de acţiune al acestor substanţe nu este însă cunoscut. Situaţia este şi mai dificilă când pacientul este fumător şi are o bronşită cronică concomitentă.
4.Factorul familial
Cohen (1977) a evidenţiat posibilitatea existenţei unui factor familial în declanşarea CBP şi bolii pulmonare cronice obstructive. Există confirmarea apariţiei CBP în relaţie cu predispoziţia familială. S-a emis şi ipoteza unei susceptibilităţi genetice la expunerea prelungită la carcinogene.

5.Leziunile pulmonare preexistente
Cicatricile după vechi leziuni TBC pulmonare, ca şi după infarcte şi supuraţii pulmonare par a fi implicate în apariţia CBP, în special a adenocarcinomului.
A fost studiată şi legătura între fibrozele pulmonare şi carcinomul bronhioloalveolar. Incă nu se ştie dacă există totuşi o corelaţie directă între acestea.

Comenteaza